Parerea mea in legatura cu cele doua subiecte de mai sus:
Punctul I. Stim cu totii, ca o colonie de albine pe tot parcursul sezonului incalzeste cuibul si nu cutia in care se afla. Varroa se dezvolta in cuib si nu pe peretii lazii. Albinele in functie de temperaturile mediului exterior regleaza temperatura interioara in functie de necesitati: daca e canicula creste ventilatia, daca scade temperatura se grupeaza mai strans pe ramele cu puiet pt a mentine caldura necesara "clocirii" puietului. Ei, literatura clasica spune ca varooa prefera celulele de trantor care de regula se afla mai la periferia ramelor sau cuibului, unde eventual temperatura poate fi putin mai redusa decat in centrul cuibului... dar Ciprian ne-a aratat ca varroa nu se va inmulti exagerat daca in colonie stresul cauzat de nr. insuficient de trantori este eliminat prin acea saturare cu trantori, fapt, pe care eu dupa o singura vara in care familiile mele de albine au avut un nr urias de trantori, pot sa-l confirm, pt. ca, contrar celor afirmate de multi "prieteni", nu am intalnit nici un caz de infestare masiva, ba din contra...in concluzie: daca familia isi incalzeste cuibul, nu vad de ce ar contribui fundul cu plasa la inmultirea acarienilor? acea plasa ajuta familia pe timp de caldura excesiva, cred eu chiar si prin reducerea stresului, colonia trebuind sa-si foloseasca un nr mult mai mic de albine pt ventilarea stupului!
Tot pt punctul I: In sistemul MAximus, unde fundul cu sita este un element esential, iar coloniile sunt lasate sa se dezvolte in functie de puterea lor fara a le obliga la inceputul primaverii sa intre intr-un ritm galopant de dezvoltare prin stimulari excesive, fundul cu plasa nu poate raci cuibul daca matca oua atat cat poate acoperi albina pe care o are!!!!Iar modul cum a fost gandit cuibul pe 2 corpuri de 3/4,aducand colonia foarte aproape de ceea ce are ea in instinct(in salbaticie): urca pe timp de iarna de jos in sus si primul puiet este crescut sus, acolo unde caldura este pastrata mult mai usor, vine sa contrazica aceasta teorie!
Iar eu cred ca si pe dadant , daca familia este lasata sa se dezvolte in ritmul propriu si este restrans cuibul la nr de rame pe care le acopera albina, nu se pot intampla cazuri in care fundul cu plasa sa favorizeze inmultirea acarienilor varroa!
Se stie ca o anumita cantitate de bioxid de carbon in interiorul cuibului de iernare este necesara pentru mentinerea metabolismului organic al albinelor la un nivel scazut, acesta fiind favorabil unui consum redus de hrana, deci si o perioada mai scurta intre zborurile de curatire"
Ce am aflat despre acest aspect din cercetarile lui Ciprian:
- pe timp de iarna fundul cu plasa contribuie la MAXIM in eradicarea factorilor de stres: Bioxidul de carbon fiind mai greu se va elimina prin sita de pe fund, iar tot pe acolo familia va fi alimentata din abundenta cu Oxigen, astfel aerul viciat va exista in ghemul de iernare in proportii ff mici sau deloc. Vaporii de aer fiind mai usori se vor ridica si la familiile mai slabe sau la unii roi se vor elimina prin fantele din fata - spate si prin spatiul lateral atunci cand ghemul se va afla intre cele doua corpuri(inexistenta diafragmei ajutand mult ). La coloniile standard in perioada inactiva de la inceputul iernii, vaporii de aer se vor dispersa in spatiul dintre ghem si folie, iar cand familia ajunge sus, parte din acesti vapori se vor elimina si prin sita datorita intensificarii activitatii datorita cresterii puietului, iar alta parte vor da acea apa necesara cresterii puietului
- lipsa aerului viciat, lipsa stresului contribuie la un consum minim de hrana in perioada inactiva de la inceputul iernii,coloniile vor rezista o perioada mai lunga fara zbor decuratire si se vor dezvoltare in ritm propriu mai tarziu
09-29-2012, 04:12 PM (This post was last modified: 09-29-2012, 04:16 PM by Maximus.)
Incep acest topic aducand pentru inceput in discutie doua dintre afirmatiile care se gasesc in cartile de apicultura si care au fost semnalate spre discutie de colegul nostru "Boromir".
3.In Romania Apicola, nr din septembrie 2012, apar 2 informatii care intra in contradictie cu ceea ce stim din cercetarile lui Ciprian. I. In articolul Facori de risc pentru varrooza, pp27,28 se face referire la utilizarea fundului antivaroa: "se pare ca exista o solutie pentru a incetini dezvoltarea varroozelor, impiedicandu/le sa se urce din nou pe albine daca pica in partea de jos a stupului. Dar aceasta nu trebuie deloc utilizata cu suportul deschis pentru ca scaderea temperaturii din cuibul cu puiet creeaza conditii optime pentruu dezvoltarea varroa, potential ca urmare a unei mariri a duratei de capacire, care permite mai multor tinere femele varroa sa atinga maturitatea inainte ca albina sa eclozeze din celula sa." In acest text nu vad sensul termenului "potential" . Daca il echivalam cu "posibil" intreaga explicatie se duce de rapa.
II. Articolul Lucrari apicole in luna octombrie, p.5. "Se stie ca o anumita cantitate de bioxid de carbon in interiorul cuibului de iernare este necesara pentru mentinerea metabolismului organic al albinelor la un nivel scazut, acesta fiind favorabil unui consum redus de hrana, deci si o perioada mai scurta intre zborurile de curatire"
CUm sta treaba de fapt? Cei care au parcurs deja mai multe sezoane cu sita antivarroa ar putea sa spuna.
[/quote]
Cele doua informatii nu sunt noi, se gasesc chiar si in manualul apicultorului de acum cateva zeci de ani.
Pentru noi constituie un bun exercitiu, putem vedea daca am inteles principiile de baza ale sistemului Maximus.
Vreau sa vad mai intai parerile celorlalti, dupa care voi veni cu explicatia mea.
09-29-2012, 05:40 PM (This post was last modified: 09-29-2012, 05:43 PM by boromir.)
Referitor la cele spuse de dl Ola Ioan:
" literatura clasica spune ca varooa prefera celulele de trantor care de regula se afla mai la periferia ramelor sau cuibului, unde eventual temperatura poate fi putin mai redusa decat in centrul cuibului..."
Din cate stiu, varoa prefera larve de trantor datorita duratei de eclozare (24 zile), spre deosebire de cele 21 ale lucratoarei.
Problema semnalata in cadrul articolului are ca element central timpul de eclozare. Temperatura scazuta fiind factorul care determina cresterea timpului pe care larva il parcurge in starea de capacire, fapt care ofera posibilitatea mai multor varoa femele sa atinga, la randul lor, maturitatea
Tot pt punctul I: In sistemul MAximus, unde fundul cu sita este un element esential, iar coloniile sunt lasate sa se dezvolte in functie de puterea lor fara a le obliga la inceputul primaverii sa intre intr-un ritm galopant de dezvoltare prin stimulari excesive, fundul cu plasa nu poate raci cuibul daca matca oua atat cat poate acoperi albina pe care o are!!!!Iar modul cum a fost gandit cuibul pe 2 corpuri de 3/4,aducand colonia foarte aproape de ceea ce are ea in instinct(in salbaticie): urca pe timp de iarna de jos in sus si primul puiet este crescut sus, acolo unde caldura este pastrata mult mai usor, vine sa contrazica aceasta teorie!
Iar eu cred ca si pe dadant , daca familia este lasata sa se dezvolte in ritmul propriu si este restrans cuibul la nr de rame pe care le acopera albina, nu se pot intampla cazuri in care fundul cu plasa sa favorizeze inmultirea acarienilor varroa!
[/quote]
Subscriu la cele spuse de dvs. Daca nu intervenim neadecavat si lasam colonia in stare de echilibru natural, aceasta problema nu are cum sa apara, din moment ce temperatura ghemului conteaza, nu cea din interiorul cutiei.
Deci, s/ar parea ca problema semnalata in articol se refera la situatia in care cuibul de puiet este mai mare decat capaciatea coloniei de a gestiona reglarea optima a temperaturii in interiorul sau.
Se stie ca o anumita cantitate de bioxid de carbon in interiorul cuibului de iernare este necesara pentru mentinerea metabolismului organic al albinelor la un nivel scazut, acesta fiind favorabil unui consum redus de hrana, deci si o perioada mai scurta intre zborurile de curatire"
Ce am aflat despre acest aspect din cercetarile lui Ciprian:
- pe timp de iarna fundul cu plasa contribuie la MAXIM in eradicarea factorilor de stres: Bioxidul de carbon fiind mai greu se va elimina prin sita de pe fund, iar tot pe acolo familia va fi alimentata din abundenta cu Oxigen, astfel aerul viciat va exista in ghemul de iernare in proportii ff mici sau deloc. Vaporii de aer fiind mai usori se vor ridica si la familiile mai slabe sau la unii roi se vor elimina prin fantele din fata - spate si prin spatiul lateral atunci cand ghemul se va afla intre cele doua corpuri(inexistenta diafragmei ajutand mult ). La coloniile standard in perioada inactiva de la inceputul iernii, vaporii de aer se vor dispersa in spatiul dintre ghem si folie, iar cand familia ajunge sus, parte din acesti vapori se vor elimina si prin sita datorita intensificarii activitatii datorita cresterii puietului, iar alta parte vor da acea apa necesara cresterii puietului
- lipsa aerului viciat, lipsa stresului contribuie la un consum minim de hrana in perioada inactiva de la inceputul iernii,coloniile vor rezista o perioada mai lunga fara zbor decuratire si se vor dezvoltare in ritm propriu mai tarziu
[/quote]
Sunt doua lucruri care se bat cap in cap:
pe de-o parte fundul cu plasa asigura alimentare "abundenta" cu oxigen, iar. pe de alta parte ,"literatura" zice ca e necesar sa fie si bioxid de carbon in doza optima pentrureducereametabolismului.
Daca deschidem iarna, observam ca albinele se misca mai incet, fapt care ar putea avea legatura cu o incetinire a functiilor vitale. Albina consuma mai putin, deci are de eliminat mai putin, ca urmare durata intre doua zboruri de curatire poate fi suportata mai bine. Daca avem oxigen din belsug, nu mai avem acea doza optima de bioxid de carbon care sa conduca la reducerea metabolismului etc. In esenta, despre asta e vorba.
Consider ca si aici e necesar sa distingem intre ceea ce se intampla in ghem si ceea ce exista in ambianta acestuia. In al doilea rand ar trebui sa lamurim ce inseamna doza optima de bioxid de carbon.Este evident ca aerul din stup va avea alta configurare a elementelor decat cel din ghem.
Intrebarea e : gasim acest "optim"al biox. de carbon la stupul cu sita sau la cel cu fund clasic? Pentru ca e clar ca unul va avea mai mult, altul, mai putin.
Eu cred ca daca familia are nevoie de o anumita cantitate de bioxid de carbon, il va pastra in ghem...
fiind stranse in ghem cred ca oricum o anumita cantitate se mentine in interiorul ghemului, mai ales in perioada inactiva....
parerea mea este ca de fapt fundul cu plasa este f bun pt ca surplusul de bioxid de carbon se poate elimina mult mai usor decat in cazul fundului clasic, in ghem ramanand doar acel nivel optim( chiar, oare stie cineva care este acea cantitate optima?). Astfel colonia nu va fi stresata din cauza aerului viciat!
Sincer, imi vine sa rad, cand imi amintesc cat de constiincios am infofolit coloniile in prima iarna, acu 7 ani!
Ideea ca trebuie sa existe un anumit nivel de CO2 in atmosfera din stup este stupida ,aceasta idee perpetuindu-se de-a lungul timpului pt ca toti scriu carti copiind identic bibliografia anterioara.Asta nu inseamna ca toate manualele vechi sint desuete,nici vorba!Viata nu poate exista in prezenta CO2 sau CO ,chiar in concentratii mici,asta e valabil pt organismele aerobe.CO2 sau CO nu poate actiona ca gaz de anestezie.Pe de alta parte,albina se misca mai incet iarna din cauza efectului hipotermiei ,care incetineste functiile vitale.Explicatia cu aerul plin de O2,care face si drege si lipsa de stres etc etc etc,OK,e de luat in seama,DAR exista o alta intrebare care nu-mi da pace.DE CE stupul fotografiat cu un aparat ce permite captura de raze infrarosii (termograma),arata clar ca stupul pierde caldura si inca in cantitati mari,si care ,atentie provine din ghem !!!De ce ,conform teoriei conservarii energiei termice,albina nu reuseste sa conserve energia strict in ghem,sau cel putin sa nu piarda atit de mult?
"DE CE stupul fotografiat cu un aparat ce permite captura de raze infrarosii (termograma),arata clar ca stupul pierde caldura si inca in cantitati mari,si care ,atentie provine din ghem !!!"
-despre ce fel de stup este vorba? stup in care familia ierneazaz in sistemul Maximus?
Nu este un stup de tip M,este un stup vertical oarecare,aveam fotografia respectiva ,o sa o mai caut poate o gasesc.Nu are importanta ce fel de stup era,e un exemplu general despre cum ,,circula '' caldura di ghem.
Grea lupta cu bitii astia ! <img src='http://www.renastereastuparitului.com/forum/public/style_emoticons/<#EMO_DIR#>/smile.png' class='bbc_emoticon' alt='' /> Mai incerc o data !
Se vede clar dupa intensitatea nuantei de rosu ca pierderile de caldura sint in partea superioara a stupului.Daca pierderea ar fi mica si numai in jurul ghemului ar trebui sa se vada un usor halou,asa ,ca la reprezentarile cu ingerasi si numai in jurul ghemului nu in tot stupul.Acum ,mai e un lucru de luat in seama ,depinde cind a fost facuta fotografia in ce sezon,ca daca albinele erau raspindite peste tot si nu in ghem nu mai e relevanta.Nu pot sa-mi dau seama ce temperatura indica nuanta de albastru,adica nu stiu domeniul de masurare al camerei cu infrarosii.daca cineva se pricepe mai bine sa spuna.
eu nu spun ca acelea sunt pierderi de caldura, ci procese naturale care se intampla fiziologic in colonia de albine. asa cum fiecare vietuitoare produce si elibereaza caldura, nici colonia de albine nu face rabat.
vrem sa nu mai piarda caldura? o asfixiem si gata, nu mai are cine sa dea "pe-afara".
concluzie: consider acest mod de punere a problemei total inoportun. noi trebuie sa recunoastem si sa perpetuam echilibrul fiziologic, nu sa ne punem intrebari contra naturii.
Sincer,asteptam un raspuns argumentat la aceasta problema,asteptam sa combati fotografia,asteptam sa-mi spui ca teoria conservarii caldurii in ghem e reala si ca eu gresesc.Orice argument stiintific care sa ma combata in ceea ce spun era binevenit,in schimb ai ales varianta cu,,contra naturii''.Ai spus ca ai de gind sa patentezi modul tau particular de lucru inclusiv prin obtinerea girului din partea USAMV(Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara)Cluj.Pai iti spun eu ca daca ai ,,norocul’’ca din comisia respectiva sa faca parte si un reprezentant de la catedra de Fiziologie Animala si la intrebarea lui referitoare la un calcul termodinamic tu ii dai raspunsul de mai sus,ala cu ,,contra naturii’’,certamente o sa ai o mica surpriza.Pe viitor,te asigur ca nu o sa te mai deranjez absolut deloc cu postarile mele.
Sincer,asteptam un raspuns argumentat la aceasta problema,asteptam sa combati fotografia,asteptam sa-mi spui ca teoria conservarii caldurii in ghem e reala si ca eu gresesc.Orice argument stiintific care sa ma combata in ceea ce spun era binevenit,in schimb ai ales varianta cu,,contra naturii''.Ai spus ca ai de gind sa patentezi modul tau particular de lucru inclusiv prin obtinerea girului din partea USAMV(Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara)Cluj.Pai iti spun eu ca daca ai ,,norocul’’ca din comisia respectiva sa faca parte si un reprezentant de la catedra de Fiziologie Animala si la intrebarea lui referitoare la un calcul termodinamic tu ii dai raspunsul de mai sus,ala cu ,,contra naturii’’,certamente o sa ai o mica surpriza.Pe viitor,te asigur ca nu o sa te mai deranjez absolut deloc cu postarile mele.
[/quote]
Cu tot respectul, aduceti in discutie o poza despre care nu stim mai nimic, nici cand a fost facuta, nici in ce scop, etc. si asteptati nici mai mult nici mai putin decat argumente "stiintifice." Nu mi se pare ca asta e un mod corespunzator de a formula o problema.
De asemena,formulari de genul"Ideea ca trebuie sa existe un anumit nivel de CO2 in atmosfera din stup este stupida" si/ar gasi locul potrivit mai degraba in altfel de discutii decat intr/o dezbatere rationala. Mai ales ca sustineti aceasta teza cu argumente gen "viata nu este posibila in prezenta C02", propozitie pe care nu o comentez ca nu vreau sa va supar. Mai mult, va rog sa nu considerati observatiile mele drept ceva personal. Va apreciez asa cum de altfel ii apreciez pe toti participantii la aceste discutii. Observatiile se refera strict la ideile formulate, care sunt ceva diferit de cel care le formuleaza.
Consider ca, pana acum, la problema cu bioxidul de carbon nu a fost dat un raspuns satisfacator.